PMin.RO

Despre WEB project management

Posted on 31. Mar, 2009 by Elena in Project Management

Principiile generale ale managementul de proiecte rămân aceleaşi, însă o serie de particularităţi constatate de-a lungul timpului pe propria piele mă fac să trasez câteva idei legate de ceea ce înseamnă managementul de proiecte dezvoltate pentru mediul online. Aceste particularităţi fac viaţa grea managerilor de proiecte din agenţii iar dezideratul păstrării proiectului în limitele iniţiale de buget şi timp, cu satisfacerea nevoilor clientului şi încântarea utilizatorului este în multe situaţii un soi de fata morgana după care nu doar că toată lumea aleargă, dar pe care toţi o privesc in mod diferit.

Ca şi în cazul oricărui alt tip de proiect, nu există o metodologie care să garanteze succesul, reprezentând cartea de căpătâi pe care o primeşte în dar managerul de proiect în loc de primă de instalare, la angajarea în agenţie. Metodologia aplicată (standard sau proprie agenţiei), procesele prin care un proiect trece din stadiul de idee până la lansare sunt la libera alegere a agenţiei ori chiar a managerului de proiect, în funcţie de nevoile clientului şi de nevoile agenţiei care îl dezvoltă. Însă lipsă oricărei abordări structurate este o garanţie a eşecului, orice contra-exemplu fiind un caz clar de noroc chior.

Web project management ţine de crearea mediului propice livrării unui produs care beneficiază iniţial de acurateţe scăzută a specificaţiilor – parţial din lipsa de specializare a reprezentanţilor clientului, parţial din imposibilitatea de anticipare exactă a reacţiei utilizatorilor. Pentru mulţi clienţi (companii) mediul online încă reprezintă o soluţie  simplă, rapidă şi mai ales ieftină, aşa că un manager de proiecte web se va trezi în cele mai multe cazuri cu o lista de cerinţe variate, vagi, sau chiar rupte de realitate, ca să nu mai vorbim de cazurile în care tendinţa este de a obţine rezultate SF pe câteva sute, că doar “online e ieftin”. În majoritatea cazurilor, cerinţele se conturează cu adevărat în timpul fazei de design, când estimările de efort şi buget au fost deja agreate – PMul are 2 variante destul de dificile – ori va reevalua, ori va menţine modificările specificaţiilor în limitele acordului iniţial, urmând să dezvolte cerinţele apărute ulterior într-o altă fază a proiectului, alt release. Organizarea proiectelor web pe release-uri este în general o metodă de abordare a proiectelor cu funcţionalităţi multiple şi variate, ca o consecinţă a diversificării nevoilor clientului, rezultat al evaluării impactului la utilizator. În general eşti sigur că urmează şi alte faze, atunci când vine vorba de lansare “soft” sau când vezi un “beta” arborat pe logo – în aceste cazuri  echipa de proiect ştie deja că mai există un set consistent de specificaţii pe biroul managerului de proiect.

În general, proiectele web implică o serie destul de largă de tipuri de resurse. În funcţie de nevoi, membrii acestor echipe au de acoperit diverse specializări: marketing, comercial, design, usability, information architecture, programare, dezvoltate de baze de date, dezvoltare de aplicaţie, integrare, suport, publicare de conţinut. Datorită acestei diversităţi comunicarea este un element esenţial, împreună cu implicarea tuturor resurselor de la bun început, în proiect. M-am lovit personal de cazuri în care ceea ce desenă web designerul atrăgea un efort de integrare în aplicaţie mult prea mare, deci un cost şi un timp ieşite din limite – prin urmare consider drept eficientă o întâlnire măcar informativă la care să participe toţi membrii echipei de proiect, cu cât mai repede, cu atât mai bine.

Un alt risc la care sunt supuse proiectele web vine din lipsa unei alinieri a acestor proiecte la obiectivele de business ale agenţiei. Resursele sunt întotdeauna limitate, indiferent că lucrezi “inhouse” sau faci outsourcing cu tot proiectul. Planificarea izolată a fiecărui proiect, fără a ţine cont de parcursul celorlalte proiecte din agenţie atrage în majoritatea cazurilor suprasolicitarea unor resurse, deci întârzieri de la planul iniţial. Nu e cazul chiar de Microsoft Project Server întotdeauna, dar comunicarea între resposabilii de proiecte merită mai mereu un plus de atenţie, la fel cum merită şi comunicarea corectă dinspre şi către canalul prin care proiectele intră în agenţie (fie el şefu’ ăl mare, sau colegii de la vânzări).

E nevoie de cunoştinţe de project management în agenţii pentru a menţine focusul pe proiect şi pe coordonatele acestuia, pentru a susţine o structură de procese bine dezvoltată, dar care să nu îngreuneze fluxul de activităţi, care să poată gestiona flexibilitatea suplimentară de care este nevoie în ceea ce priveşte specificaţiile proiectului, să asigure o colaborare şi comunicare eficientă între departamente/persoane cu abilităţi şi seturi de cunoştinţe diferite.

Comunicarea corectă şi cunoştintele de project management sunt importante, şi totuşi în multe agenţii care dezvoltă proiecte web, managerul de proiect lipseşte din organigramă, ori este un soi de struto-cămilă atentă mai mult la client decât la proiect, mai mult la vizibilitate decât la calitate, timp şi buget.

Alte articole:

• Portalul specialiştilor – InfoProiect.NET
• Chiftele din project management…
• Manager Funcţional vs Manager de Proiect – Concluzia

Tags: .ro, echipa, online, procese, proiect, project management, project manager